Viaţa e o cafea amară
Viaţa e o cafea amară
În care eu m-am înecat.
Iată de ce e-ntunecată noaptea !
E plină ceaşca cu cafea.
Iată de ce există prospeţimea în cafea !
E aerul curat al nopţii.
Contemplu-amarul:
Cafea, cu aromă de poezie...
Cafea, cu aromă de oameni dragi...
Iată de ce există zile negre !
Nu am sorbit amarul dimineaţa...
Şi e-ntuneric în ceaşca mea.
Niciun comentariu: